aranja
/a.ran'ʒa/Etimologie
Din franceză arranger.
Definiții
- (v.tranz.) a pune ceva în ordine, în rânduială.
- (v.refl. și tranz.) a(-și) potrivi ținuta exterioară.
- a face ca ceva să funcționeze în bune condiții.
- a conveni cu cineva să facă într-un anumit fel.
- (v.tranz.) (fam.) a face cuiva un rău.
- (v.refl.) a-și face un rost în viață.
- (v.tranz.) a prelucra o bucată muzicală pentru instrumente sau voce.
Exemple
- A aranja lucrurile.
- A aranja cum trebuie elementele unui ansamblu.
- Lasă că te aranjez eu!
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | aranja | aranjau |
Sinonime: 1: așeza, clasa, clasifica, dispune, distribui, grupa, împărți, întocmi, ordona, organiza, orândui, potrivi, pune, repartiza, rândui, sistematiza, (pop.) chiti, (înv.) drege, tocmi
Antonime: deranja, dezordona, răscoli, răvăși