arămar
/a.rə'mar/Etimologie
Din aramă + sufixul -ar.
Definiții
- persoană care lucrează sau vinde obiecte de aramă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arămar | arămari |
| genitiv-dativ | arămarului | arămarilor |
| vocativ | arămarule | arămarilor |
| articulat | arămarul | arămarii |