verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză apothéoser.
Definiții
- (v.tranz.) (în antichitatea greco-romană) a trece un erou sau un împărat în rândul zeilor.
- (v.tranz.) (fig.) a aduce laude și onoruri excepționale, a ridica în slavă (pe cineva sau ceva).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | apoteoza | apoteozau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză apothéose < latină apotheosis.
Definiții
- (în antichitatea greco-romană) solemnitate, festivitate prin care un erou sau un împărat era zeificat.
- (fig.) onoruri extraordinare aduse cuiva; preamărire, slăvire, glorificare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | apoteoză | apoteoze |
| genitiv-dativ | apoteozei | apoteozelor |
| vocativ | apoteoză | apoteozelor |
| articulat | apoteoza | apoteozele |