apolitic
/a.po'li.tik/Etimologie
Din franceză apolitique, cu unele sensuri din rusă аполитиkинъи (apoliticĩnâi).
Definiții
- care este în afara politicii, care nu se ocupă cu politica.
- care susține sau practică apolitismul.
Din franceză apolitique, cu unele sensuri din rusă аполитиkинъи (apoliticĩnâi).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | apolitic | apolitici |
| genitiv-dativ | apoliticului | apoliticilor |
| vocativ | apoliticule | apoliticilor |
| articulat | apoliticul | apoliticii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică