verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză appliquer < latină applicare.
Definiții
- (v.tranz.) a pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun.
- a pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra.
- a raporta un principiu general la un caz concret, particular.
Exemple
- A aplica un sigiliu.
- A aplica un procedeu.
- A aplica un tratament.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | aplica | aplicau |
Sinonime: 1: pune, 2: folosi, întrebuința, utiliza, (rar) practica, 3: executa
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză applique.
Definiții
- ornament în relief fixat pe suprafața unui obiect, a unui perete etc.
- corp de iluminat care se fixează pe perete.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | aplică | aplice |
| genitiv-dativ | aplicei | aplicelor |
| vocativ | aplică | aplicelor |
| articulat | aplica | aplicele |