apertură
/a.per'tu.rə/Etimologie
Din franceză aperture, italiană apertura.
Definiții
- (fon.) grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii sunetelor.
- (anat.) grad de deschidere a unei cavități.
- (fot.) unghiulație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | apertură | aperturi |
| genitiv-dativ | aperturii | aperturilor |
| vocativ | apertură | aperturilor |
| articulat | apertura | aperturile |