← înapoi la căutare

aperitivul

/a.pe.riˈti.vul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din aperitiv.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru aperitiv.

aperitiv

/a.pe.ri'tiv/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză apéritif < latină aperitivus.

Definiții

  1. gustare care se ia înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare).
  2. băutură alcoolică consumată înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativaperitivaperitive
genitiv-dativaperitivuluiaperitivelor
vocativaperitivuleaperitivelor
articulataperitivulaperitivele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică