verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină apparere (după părea).
Definiții
- (v.intranz.) a se arăta în fața cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua naștere.
- a se arăta (cuiva) sub o anumită înfățișare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect.
- (despre publicații) a ieși de sub tipar.
Exemple
- Nu apare cu săptămânile la bibliotecă.
- Atunci a apărut și el.
- A apărut un nou dicționar.
Sinonime: 1: se arăta, se ivi, se vedea, se zări, (italienism înv.) spunta, 2: se arăta, se ivi, pica, (înv. și reg.) se scociorî, (înv.) se sfeti, 3: ieși, se publica, se tipări
Antonime: (se) scufunda, dispărea, (se) ascunde, (se) pierde, pieri, muri
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină aqualis („de apă”).
Definiții
- (înv., reg., în Moldova) vas în care se ține apă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | apare | apări |
| genitiv-dativ | apării | apărilor |
| articulat | aparea | apările |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- formă alternativă pentru apărea.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru apărea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | aparea | apareau |