← înapoi la căutare

apăra

/a.pəˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină apparare (= „a pregăti, a dispune”).

Definiții

  1. (v.tranz.) a interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile.
  2. a păzi un teritoriu, un oraș etc.; a menține o poziție prin luptă.
  3. (v.refl.) a se împotrivi unui atac, unei acțiuni ostile.
  4. a pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti.
  5. a susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse; a pleda cauza cuiva înaintea justiției.
  6. (v.refl.) a aduce în sprijinul său argumentele necesare spre a dovedi că este pe nedrept învinuit.

Exemple

  • Să-i apere de primejdie.
  • A apăra multă vreme cetatea.
  • Se apără împotriva dușmanului.
  • L-a apărat în proces.

Declinare

CazSingularPlural
verbapăraapărau

Sinonime: 1: feri, ocroti, păzi, proteja, (livr.) prezerva, salvgarda, (astăzi rar) scuti, (înv. și pop.) oblădui, (înv. și reg.) ocoli, (înv.) veghea, (fig.) acoperi, 2: (înv. și pop.) ține, 3: (grecism înv.) (se) diafendisi, 5: pleda, 6: (jur.) (înv.) sprijini

apar

/aˈpar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din apă + sufixul -ar.

Definiții

  1. rarcel care vindea apă (aducând-o cu sacaua).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativaparapari
genitiv-dativaparuluiaparilor
vocativaparuleaparilor
articulataparulaparii

apar

/aˈpar/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din apărea.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru apărea.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru apărea.
  3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru apărea.

apăr

/ˈa.pər/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din apăra.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru apăra.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru apăra.

apare

/aˈpa.re/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Confer apărea.

Definiții

  1. formă alternativă pentru apărea.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru apărea.

Declinare

CazSingularPlural
verbapareaapareau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică