antrețel
/an.tre'ʦel/Etimologie
Din antret + sufixul -el.
Definiții
- diminutiv al lui antreu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | antrețel | antrețele |
| genitiv-dativ | antrețelului | antrețelelor |
| vocativ | antrețelule | antrețelelor |
| articulat | antrețelul | antrețelele |