antretoază
/an.tre'to̯a.zə/Etimologie
Din franceză entretoise.
Definiții
- fiecare dintre grinzile transversale care leagă grinzile principale ale unui pod.
- bară care servește la legarea a două piese dintr-un mecanism și la menținerea lor fixă la oarecare distanță.
- piesă metalică, cilindrică, goală în interior, folosită pentru consolidarea pereților unui cazan cu abur.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | antretoază | antretoaze |
| genitiv-dativ | antretoazei | antretoazelor |
| vocativ | antretoază | antretoazelor |
| articulat | antretoaza | antretoazele |