← înapoi la căutare

antracitul

/an.traˈʧi.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din antracit.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru antracit.

antracit

/an.tra'ʧit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză anthracite.

Definiții

  1. cărbune de pământ de calitate superioară, având în compoziția sa mult carbon, puține substanțe volatile și apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, fiind un prețios combustibil.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativantracitantracite
genitiv-dativantracituluiantracitelor
vocativantracituleantracitelor
articulatantracitulantracitele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică