← înapoi la căutare

antevorbitorul

/an.te.vor.biˈto.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din antevorbitor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru antevorbitor.

antevorbitor

/an.te.vor.bi'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din ante- + vorbitor (după germană Vorredner).

Definiții

  1. persoană care a vorbit, într-o adunare publică, înaintea altor persoane.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativantevorbitorantevorbitori
genitiv-dativantevorbitoruluiantevorbitorilor
vocativantevorbitoruleantevorbitorilor
articulatantevorbitorulantevorbitorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică