← înapoi la căutare

antevorbitoare

/an.te.vor.bi'to̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din antevorbitor.

Definiții

  1. persoană care a vorbit, într-o adunare publică, înaintea altor persoane.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativantevorbitoareantevorbitoare
genitiv-dativantevorbitoareiantevorbitoarelor
vocativantevorbitoareoantevorbitoarelor
articulatantevorbitoareaantevorbitoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică