antecedentul
/an.te.ʧeˈden.tul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din antecedent.
Definiții
- forma de singular articulat pentru antecedent.
antecedent
/an.te.ʧe'dent/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză antécédent < latină antecedens, antecedentis.
Definiții
- fapt, întâmplare anterioară unei anumite date sau stări.
- (la pl.) simptome (personale sau ereditare) care preced o boală și care trebuie să fie cunoscute de medic în vederea stabilirii diagnosticului și a tratamentului.
- (log.) primul termen al unei judecăți ipotetice, introdus prin conjuncția „dacă”; (p.gener.) tot ceea ce poate constitui punctul de plecare al unui demonstrații.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | antecedent | antecedente |
| genitiv-dativ | antecedentului | antecedentelor |
| vocativ | antecedentule | antecedentelor |
| articulat | antecedentul | antecedentele |