anrocament
/an.ro.ka'ment/Etimologie
Din franceză enrochement (după rocă).
Definiții
- îngrămădire de bolovani, de piatră, de beton etc., care formează platforme de întărire, diguri etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | anrocament | anrocamente |
| genitiv-dativ | anrocamentului | anrocamentelor |
| vocativ | anrocamentule | anrocamentelor |
| articulat | anrocamentul | anrocamentele |