aninătoare
/a.ni.nə'to̯a.re/Etimologie
Din a anina + sufixul -ătoare.
Definiții
- agățătoare, gaică.
- rarloc îngust în munți (stâncoși), unde se prinde vânatul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | aninătoare | aninători |
| genitiv-dativ | aninătorii | aninătorilor |
| vocativ | aninătoare | aninătorilor |
| articulat | aninătoarea | aninătorile |