ancoraj
/an.ko'raʒ/Etimologie
Din ancoră + sufixul -aj (după franceză ancrage, italiană ancoraggio).
Definiții
- ancorare.
- loc unde se ancorează.
- ansamblu de piese care servește la ancorare.
- sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ancoraj | ancoraje |
| genitiv-dativ | ancorajului | ancorajelor |
| vocativ | ancorajule | ancorajelor |
| articulat | ancorajul | ancorajele |