substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină ancora. Confer italiană ancora.
Definiții
- piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare, care se coboară cu un lanț, o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei, unde se agață pentru a ține nava în loc.
- bară (de metal) în formă de T sau de X care împiedică un zid să se dărâme.
- cablu care fixează stâlpi, coșuri înalte de fabrică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | ancoră | ancore |
| genitiv-dativ | ancorei | ancorelor |
| articulat | ancora | ancorele |
Sinonime: 1: (mar.) (înv. și reg.) rac, (înv.) cătușă, mâță
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.intranz.) a fixa o navă sau un corp plutitor de fundul apei cu ajutorul unei ancore; p. ext. a se opri, a ajunge (definitiv) undeva.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) fixa.
- (v.tranz.) a lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pământ (pentru a împiedica deplasarea sau răsturnarea lui).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ancora | ancorau |
Sinonime: 2: (se) fixa
Antonime: dezancora
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de singular articulat pentru ancoră.