anason
/a.na'son/Etimologie
Din turcă anason < greacă άνισον (ánison). Confer latină anisum.
Definiții
- (bot.) (Pimpinella anisum) plantă erbacee aromatică cu flori mici și albe, cultivată pentru uleiul eteric și substanțele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuințări în industria alimentară și cea farmaceutică.
- (p.ext.) băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | anason | anasoni |
| genitiv-dativ | anasonului | anasonilor |
| articulat | anasonul | anasonii |