anarhie
/a.narˈhi.e/Etimologie
Din franceză anarchie.
Definiții
- stare de dezorganizare, de dezordine, de haos într-o țară, într-o instituție etc.
- atitudine de nesupunere, de indisciplină a individului față de o colectivitate organizată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | anarhie | — |
| genitiv-dativ | anarhiei | — |
| vocativ | anarhie | — |
| articulat | anarhia | — |