← înapoi la căutare

anafora

/a.na.foˈra/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din neogreacă αναφορα (anafora).

Definiții

  1. (în moldova și în țara românească, în sec. xviii - xix) raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător).
  2. proclamație a domnitorului.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativanaforaanaforale
genitiv-dativanaforaleianaforalelor
vocativanaforaanaforalelor
articulatanaforauaanaforalele

anaforă

/a.na'fo.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză anaphore < latină anaphora.

Definiții

  1. procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze sau părți de frază pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii.
  2. formă alternativă pentru anafură.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativanaforăanafore
genitiv-dativanaforeianaforelor
vocativanaforăanaforelor
articulatanaforaanaforele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică