anaconda
/a.naˈkon.da/Etimologie
Din franceză anaconda.
Definiții
- șarpe semiacvatic neveninos, din America Centrală și America de Sud, lung de 7 m, care se hrănește cu păsări și cu mamifere (Eunectes murinus).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | anaconda | anaconde |
| genitiv-dativ | anacondei | anacondelor |
| vocativ | anacondo | anacondelor |
| articulat | anaconda | anacondele |