anabaptism
/a.na.bap'tism/Etimologie
Din franceză anabaptisme.
Definiții
- doctrină a unei secte religioase care preconiza botezarea la vârsta adultă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | anabaptism | — |
| genitiv-dativ | anabaptismului | — |
| vocativ | anabaptismule | — |
| articulat | anabaptismul | — |