amfimacru
/am.fi'ma.kru/Etimologie
Din franceză amphimacre.
Definiții
- unitate ritmică formată din trei silabe, dintre care prima și ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurtă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | amfimacru | amfimacri |
| genitiv-dativ | amfimacrului | amfimacrilor |
| vocativ | amfimacrule | amfimacrilor |
| articulat | amfimacrul | amfimacrii |