amestecătură
/a.mes.te.kə'tu.rə/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din a amesteca + sufixul -ătură.
Definiții
- produs al amestecării; amestec.
- îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de ființe; formație lipsită de unitate; amestec.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | amestecătură | amestecături |
| genitiv-dativ | amestecăturii | amestecăturilor |
| vocativ | amestecătură | amestecăturilor |
| articulat | amestecătura | amestecăturile |
amestecături
/a.mes.te.kəˈturʲ/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din amestecătură.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru amestecătură.