ambușură
/am.bu'ʃu.rə/Etimologie
Din franceză embouchure.
Definiții
- parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura; muștiuc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ambușură | ambușuri |
| genitiv-dativ | ambușurii | ambușurilor |
| vocativ | ambușură | ambușurilor |
| articulat | ambușura | ambușurile |