amarantul
/a.maˈran.tul/Etimologie
Din amarant.
Definiții
- forma de singular articulat pentru amarant.
Din amarant.
Din franceză amarante, care provine din latină amarantus < greacă antică ἀμάραντος (amárantos, „care nu se decolorează, nepieritor”).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | amarant | amaranți |
| genitiv-dativ | amarantului | amaranților |
| articulat | amarantul | amaranții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică