amărăluță
/a.mə.rə'lu.ʦə/Etimologie
Din amăreală + sufixul -uță.
Definiții
- (bot.) (Cicendia filiformis) mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici, galbene-aurii, care conțin un suc amar cu proprietăți tonice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | amărăluță | amărăluțe |
| genitiv-dativ | amărăluței | amărăluțelor |
| vocativ | amărăluțo | amărăluțelor |
| articulat | amărăluța | amărăluțele |