algebră
/alˈʤe.brə/Etimologie
Din franceză algèbre < latină algebra.
Definiții
- teorie a operațiilor privind numerele reale (pozitive ori negative) sau complexe și rezolvarea ecuațiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular.
- manual școlar care se ocupă cu studierea acestor operații.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | algebră | — |
| genitiv-dativ | algebrei | — |
| vocativ | algebro | — |
| articulat | algebra | — |