alergătoare
/a.ler.gə'to̯a.re/Etimologie
Din alergător.
Definiții
- atletă care concurează la probe de alergări.
- dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la războaiele de țesut țărănești.
- (înv.) parc vast, împrejmuit, în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | alergătoare | alergătoare |
| genitiv-dativ | alergătoarei | alergătoarelor |
| vocativ | alergătoareo | alergătoarelor |
| articulat | alergătoarea | alergătoarele |