albiuță
/al.bi'u.ʦə/Etimologie
Din albie + sufixul -uță.
Definiții
- diminutiv al lui albie; albioară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | albiuță | albiuțe |
| genitiv-dativ | albiuței | albiuțelor |
| vocativ | albiuțo | albiuțelor |
| articulat | albiuța | albiuțele |
Sinonime: albioară