albitură
/al.bi'tu.rə/Etimologie
Din alb + sufixul -itură.
Definiții
- (la pl.) totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie.
- nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă etc.; albișoară.
- (reg.) nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac.
- (tipogr.) mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; (p.ext.) spațiu alb între rânduri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | albitură | albituri |
| genitiv-dativ | albiturii | albiturilor |
| vocativ | albituro | albiturilor |
| articulat | albitura | albiturile |
Sinonime: 1: (mai ales la pl.) lenjerie, rufărie, 2: (iht.) baboiaș, caracudă, mărunțiș, plevușcă, 4: (tipogr.) reglet