ajur
/a'ʒur/Etimologie
Din franceză ajour.
Definiții
- broderie pe o țesătură obținută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură; rărituri cu scop decorativ de-a lungul unei țesături.
- tricou cu găurele obținute în timpul tricotării.
- (arhit.) ornament perforat care permite pătrunderea luminii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ajur | ajururi |
| genitiv-dativ | ajurului | ajururilor |
| vocativ | ajurule | ajururilor |
| articulat | ajurul | ajururile |
Sinonime: 3: traforaj