agățare
/a.gə'ʦa.re/Etimologie
Din a agăța.
Definiții
- acțiunea de a (se) agăța.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | agățare | agățări |
| genitiv-dativ | agățării | agățărilor |
| vocativ | agățareo | agățărilor |
| articulat | agățarea | agățările |
Sinonime: agățat, atârnare, prindere, spânzurare, suspendare, (livr.) acroșaj