afion
/a.fiˈon/Etimologie
Din neogreacă αφιόνι (afióni), care provine din turcă afyon < de origine arabă. În română desemnează un soporific nedeterminat, fiindcă opiul a fost necunoscut până în epoca actuală.
Definiții
- (spec.) suc cu proprietăți narcotice, extras de obicei din macul de grădină.
- (bot.) plantă din care se extrage acest suc.
- (fig.) amorțeală, toropeală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | afion | — |
| genitiv-dativ | afionului | — |
| vocativ | afionule | — |
| articulat | afionul | — |
Sinonime: 2: (bot.) mac, 3: amorțeală