afinitate
/a.fi.ni'ta.te/Etimologie
Din franceză affinité < latină affinitas, -atis.
Definiții
- potrivire între oameni sau între manifestările lor, datorită unor înclinații comune.
- (chim.) proprietate a două substanțe de a se combina.
- proprietate a unui material textil de a se vopsi cu un anumit colorant.
- (jur.) legătură de rudenie creată prin căsătorie între unul dintre soți și rudele celuilalt soț.
Exemple
- Afinitate sufletească.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | afinitate | afinități |
| genitiv-dativ | afinității | afinităților |
| articulat | afinitatea | afinitățile |
Sinonime: 1: potrivire