admite
/adˈmi.te/Etimologie
Din franceză admettre < latină admittere.
Definiții
- (v.tranz.) a primi ca bun, a considera ca adevărat; a fi (provizoriu) de acord cu ceva; a îngădui, a permite.
- (v.tranz.) a da curs favorabil unei cereri.
- (v.tranz.) a primi pe un solicitator, a accepta un candidat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | admitea | admiteau |
Sinonime: 1-3: accepta, aproba, consimți, îngădui, permite, primi
Antonime: interzice, refuza, respinge