adevăr
/a.deˈvər/Etimologie
Din latină vērum, probabil într-un compus de tipul *ad de vērum (Philippide, Principii, 96; DAR); confer italiană davvero (< *de ad vērum), spaniolă de veras.
Definiții
- concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității în gândire; ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate.
- justețe, exactitate.
Exemple
- Noțiunea de adevăr.
- Există mult adevăr în acest roman.
- Viitorul a confirmat adevărul calculelor sale.
- S-a confirmat adevărul celor spuse de el.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | adevăr | adevăruri |
| genitiv-dativ | adevărului | adevărurilor |
| articulat | adevărul | adevărurile |
Sinonime: 1: (filoz.) real, realitate; veridicitate, (livr.) veracitate, (înv.) veritate, 2: autenticitate, exactitate, exactitudine, justețe
Antonime: eroare, minciună, fals, falsitate, neadevăr