adeverință
/a.de.ve'rin.ʦə/Etimologie
Din a (se) adeveri + sufixul -ință.
Definiții
- dovadă scrisă de recunoaștere a unui fapt, a unui drept.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | adeverință | adeverințe |
| genitiv-dativ | adeverinței | adeverințelor |
| vocativ | adeverințo | adeverințelor |
| articulat | adeverința | adeverințele |
Sinonime: dovadă, mărturie