← înapoi la căutare

acuza

/a.ku'za/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză accuser < latină accusare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a învinui, a învinovăți.
  2. (franțuzism) a arăta, a vădi, a manifesta.

Exemple

  • A se acuza unul pe celălalt.
  • Îl acuz de omor.

Declinare

CazSingularPlural
verbacuzaacuzau

Sinonime: 1: (jur.) inculpa, (se) învinovăți, (se) învinui, (livr.) (se) culpabiliza, (se) incrimina, (prin Mold.) (se) bănui, (înv.) (se) jelui, (se) prihăni, (se) vinovăți, (se) vinui, 2: arăta, manifesta, vădi

Antonime: îndreptăți, justifica, dezvinovăți, disculpa

acuzată

/a.ku'za.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din acuzat.

Definiții

  1. persoană învinuită de ceva, contra căreia s-a introdus o acțiune în justiție; inculpată, pârâtă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativacuzatăacuzate
genitiv-dativacuzateiacuzatelor
articulatacuzataacuzatele

Sinonime: inculpată, pârâtă

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică