acustică
/a'kus.ti.kə/Etimologie
Din acustic.
Definiții
- (fiz.) parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii, propagării și recepționării sunetelor.
- calitatea de a înlesni o (bună) audiție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | acustică | acustici |
| genitiv-dativ | acusticii | acusticelor |
| vocativ | acustico | acusticelor |
| articulat | acustica | acusticile |