activitate
/ak.ti.vi'ta.te/Etimologie
Din franceză activité < latină activitas, activitatis.
Definiții
- ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva.
- sârguință, hărnicie.
- (fiz.) numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă.
Exemple
- Își vede de activitatea lui.
- Activitate pedagogică.
- Activitate științifică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | activitate | activități |
| genitiv-dativ | activității | activităților |
| vocativ | activitateo | activităților |
| articulat | activitatea | activitățile |
Sinonime: 1: îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, treabă, (livr.) travaliu, (înv.) ocupare, preocupație
Antonime: inactivitate, inerție, pasivitate