achingiu
/a.kin'ʤiw/Etimologie
Din turcă akincı.
Definiții
- (în evul mediu, în imperiul otoman) călăreț turc care trăia din prada de război.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | achingiu | achingii |
| genitiv-dativ | achingiului | achingiilor |
| vocativ | achingiule | achingiilor |
| articulat | achingiul | achingiii |