acceptat
/ak.ʧepˈtat/Etimologie
Din verbul a accepta.
Definiții
- acceptare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | acceptat | acceptaturi |
| genitiv-dativ | acceptatului | acceptaturilor |
| articulat | acceptatul | acceptaturile |
Din verbul a accepta.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | acceptat | acceptaturi |
| genitiv-dativ | acceptatului | acceptaturilor |
| articulat | acceptatul | acceptaturile |
Sinonime: aprobat, admis, recunoscut
Din accepta.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică