← înapoi la căutare

accentua

/ak.ʧen.tuˈa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză accentuer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a marca prin accent.
  2. (v.tranz.) (fig.) a sublinia, a întări, a pune în evidență, a reliefa.
  3. (v.refl.) (fig.) a se intensifica.

Declinare

CazSingularPlural
verbaccentuaaccentuau

Sinonime: 1-2: evidenția, întări, marca, puncta, releva, reliefa, sublinia, (livr.) învedera, potența, 3: se amplifica, crește, se intensifica, se întări, se înteți, se mări, spori

accentuat

/ak.ʧen.tuˈat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din verbul a accentua.

Definiții

  1. (despre vocale, silabe, cuvinte) care poartă accentul, care este scos în relief.
  2. (fig.) intensificat.
  3. (indică modul de executare a unei bucăți muzicale) puternic, forzato.

Exemple

  • Vocală accentuată.

Sinonime: 1: tonic, 2: evidențiat, întărit, marcat, reliefat, subliniat, (livr.) potențat, 3: puternic

accentuat

/ak.ʧen.tuˈat/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din accentua.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru accentua.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică