← înapoi la căutare

abuzul

/aˈbu.zul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din abuz.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru abuz.

abuz

/a'buz/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză abus < latină abusus.

Definiții

  1. (jur.) încălcare a legalității; (concr.) faptă ilegală.
  2. întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces.
  3. rareroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.

Exemple

  • Abuz de medicamente.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativabuzabuzuri
genitiv-dativabuzuluiabuzurilor
articulatabuzulabuzurile

Sinonime: 2: exces

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică