absolvire
/ap.solˈvi.re/Etimologie
Din a absolvi.
Definiții
- acțiunea de a absolvi și rezultatul ei; absolvență.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | absolvire | absolviri |
| genitiv-dativ | absolvirii | absolvirilor |
| vocativ | absolvireo | absolvirilor |
| articulat | absolvirea | absolvirile |
Sinonime: absolvență, absolvent, absolvență, absolvi