absolutoriu
/ab.so.luˈto.rju/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din germană Absolutorium.
Definiții
- (înv.) certificat de absolvire a unei școli superioare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | absolutoriu | absolutorii |
| genitiv-dativ | absolutoriului | absolutoriilor |
| articulat | absolutoriul | absolutoriile |
absolutoriul
/ab.so.luˈto.ri.ul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din absolutoriu.
Definiții
- forma de singular articulat pentru absolutoriu.