← înapoi la căutare

absolutoriu

/ab.so.luˈto.rju/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din latină absolutorius.

Definiții

  1. care absolvă, care iartă o vină, un delict, o greșeală.

absolutoriu

/ab.so.luˈto.rju/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din germană Absolutorium.

Definiții

  1. (înv.) certificat de absolvire a unei școli superioare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativabsolutoriuabsolutorii
genitiv-dativabsolutoriuluiabsolutoriilor
articulatabsolutoriulabsolutoriile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică